13	El, Cel ce-a dat p[mântul?
		Cine-a f[cut p[mântul \i lumea de sub cer?
	14	C[ dac’ar vrea El totul pe loc s[ se opreasc[
		\i duhula dintr’o dat[ s[-l @in[ lâng[ Sine,
	15	atunci deodat[ totul din via@[ ar muri
		\i omul s’ar întoarce’n p[mântul de’nceput.

	16	De nu pricepi, ascult[!,
		auzul t[u s[ vad[ cuvintele cum sun[!
	17	Vezi tu c[ ve\nic este, \i’n ve\nicie drept,
		Cel ce ur[\te’n lume din veac f[r[delegea
		\i-i pierde pe cei r[i,
	18	El, Cel ce poat’ s[-i spun[’mp[ratului: Netrebnic!,
		\i celor mari ai lumii, la fel: Nelegiui@i!
	19	Cel ce Se uit[ @int[ în ochi la cel cinstit
		nu \tie s[-i cinsteasc[’n cuvânt pe cei boga@i,
		s[-i laude la chip
	20	pe cei ce’n van se roag[ \i strig[ c[tre om,
		nelegiui@ii, zbirii s[rmanilor din poart[.
	21	C[ci El pe om nu-l vede decât în fapta lui,
		dar nici ea, fapta’n sine, nici ea nu-L d[ uit[riib,
	22	c[ pentru cel nemernic nu-i loc de ascunzi\;
	23	de-acum pe omul-semen mai mult n’o s[-l în\ele,
		fiindc[ Domnu-|i are privirea peste to@i;
	24	El, Cel ce le cunoa\te pe cele ne\tiute,
		sl[vite, minunate \i multe f[r[ num[r,
	25	El este Cel ce \tie \i faptele lor toate
		\i Se întoarce noaptea \i-i culc[ la p[mânt.
	26	Pe cei f[r[ credin@[ îi mistuie \i-i stinge,